BG CS DA DE EL EN ES ET FI FR HU IT LT LV MT NL PL PT RO SK SL SV
   
 
  Start > Obligaţiile utilizatorilor > Comunicare

Obligaţia de a comunica în aval şi în amonte în cadrul lanţului de aprovizionare

   
 

Regulamentul REACH obligă utilizatorii din aval să comunice anumite informaţii agentului următor (care poate fi un distribuitor1) în amonte şi în aval în cadrul lanţului de aprovizionare. Orice agent care primeşte astfel de informaţii poate de asemenea fi solicitat să le transmită mai departe în cadrul lanţului de aprovizionare.

Aducerea la cunoştinţa furnizorilor a noilor informaţii referitoare la proprietăţile periculoase

Un utilizator din aval al unei substanţe sau al unui preparat (amestec/compoziţie) trebuie să comunice noile informaţii referitoare la proprietăţile periculoase furnizorului său direct, indiferent de utilizările vizate. Informaţie "nouă" înseamnă informaţia care nu este comunicată de către furnizor utilizatorului său din aval, şi care nu apare în bazele de date publice ori în literatura de specialitate. Aceasta se poate referi fie la substanţe fie la amestecuri. Cu toate acestea, regulamentul REACH nu prevede o definiţie precisă a ce anume constituie informaţie nouă. Exemple de informaţii noi pot fi observaţiile efectuate privind anumite efecte acute asupră sănătăţii oamenilor la locul de muncă sau testele efectuate de către utilizatorul din aval.
Utilizatorul din aval poate alege să comunice mai întâi doar faptul că deţine noi informaţii, şi rezultatul. Nu este obligat să transmită şi raportul de test; dacă furnizorul său este interesat să obţină raportul de studiu complet, utilizatorul din aval poate negocia condiţiile în care este de acord să furnizeze aceste informaţii.
Nu există termene limită specifice pentru comunicarea în amonte a informaţiilor referitoare la pericole. Utilizatorul din aval trebuie să le comunice imediat ce realizează că se află în posesia unor informaţii care, comparate cu cele primite de la furnizorul său, sunt noi.

Utilizatorul din aval trebuie de asemenea să raporteze2 Agenţiei Europene a Substanţelor Chimice dacă clasificarea sa privind o anumită substanţă diferă de clasificarea furnizorului său. Motivul diferenţelor dintre clasificări poate fi utilizarea de informaţii noi sau interpretarea diferită a informaţiilor existente. În acest din urmă caz, utilizatorul din aval trebuie să raporteze numai Agenţiei.

Informarea furnizorilor privind corectitudinea măsurilor de management al riscului

Un utilizator din aval trebuie să comunice furnizorului său informaţiile care ar putea pune la îndoială corectitudinea măsurilor de management al riscului recomandate prin fişa tehnică privind siguranţa pusă la dispoziţia sa (recomandări numai pentru utilizările identificate). Această obligaţie se referă la corpul principal al fişei privind siguranţa precum şi la scenariile privind expunerea3 prezentate în anexă.
Regulamentul REACH nu specifică ce informaţii trebuie transmise de către utilizatorul din aval, sau în ce format. Utilizatorul din aval trebuie să furnizeze suficiente informaţii pentru a justifica de ce consideră că recomandările nu sunt adecvate. Dacă el consideră că măsurile sunt ineficace sau excesive, trebuie să specifice de ce - eventual făcând referire la condiţiile sale proprii de exploatare şi la rezultatele propriilor sale evaluări privind riscurile. Dacă recomandările contrazic clasificarea şi etichetarea sau legislaţia existentă, este suficient să facă referire la acest lucru.

Transmiterea cererilor de stabilire a unei utilizări drept utilizare identificată

Orice client profesional are dreptul să aducă o anumită utilizare la cunoştinţa furnizorului său direct de substanţe sau amestecuri, în scris (pe hârtie sau în format electronic), cu scopul de a o transforma în utilizare identificată. Acest lucru este deosebit de important mai ales în cazul substanţelor sau amestecurilor care beneficiază de scenarii privind expunerea3 (vezi Conformitatea cu fişa tehnică privind siguranţa). În aceste cazuri, dacă furnizorul direct este un utilizator în aval, el poate decide să identifice utilizarea şi să pregătească un raport al utilizatorului din aval privind siguranţa chimică pentru ea, sau poate transmite această cerere în amonte, următorului agent din cadrul lanţului de aprovizionare. El poate de asemenea avertiza împotriva acestei utilizări dacă nu reuşeşte să identifice condiţii sigure de utilizare, şi poate decide să nu includă utilizarea respectivă în raportul său privind siguranţa chimică; apoi, este obligat să transmită cererea în amonte, în caz contrar nefiindu-i permis să îşi mai aprovizioneze clienţii.

Recomandarea către clienţi a măsurilor adecvate de control al riscurilor

Orice utilizator în aval poate furniza clienţilor săi informaţii privind pericolele, condiţiile sigure de utilizare şi sfaturi referitoare la managementul corect al riscurilor pentru substanţele ca atare, în amestecuri sau articole (vezi Comunicarea în aval în cadrul lanţului de aprovizionare).

În anumite cazuri, atunci când utilizatorul în aval produce un amestec şi îl plasează pe piaţă, poate fi obligat să consolideze sau să genereze scenarii privind expunerea3,4 care să acopere utilizările substanţelor din amestec în aval, şi să le ataşeze propriei sale fişe tehnice privind siguranţa. Fişele tehnice privind siguranţa aferente amestecurilor pot cuprinde:

  • scenarii privind expunerea referitoare la amestec,
  • scenarii privind expunerea referitoare la fiecare din substanţele periculoase conţinute de amestec şi care necesită evaluarea siguranţei chimice şi scenarii privind expunerea sau,
  • atât scenarii privind expunerea referitoare la amestec cât şi la substanţele periculoase individuale.

Pentru clienţii care sunt utilizatori finali, producătorul amestecului poate alege să îmbine şi consolideze scenariile privind expunerea primite din partea furnizorului/furnizorilor săi - şi care se referă la toate sau la unele substanţe din amestec - într-un nou scenariu privind expunerea referitor la amestec, mai degrabă decât să le transmită pur şi simplu în forma lor iniţială. Dacă însă producătorul amestecului aprovizionează un alt producător de amestecuri, transmiterea scenariilor nemodificate ar putea fi preferabilă, deoarece în acest fel clientul primeşte suficiente informaţii pentru efectuarea unei evaluări privind siguranţa chimică, în cazul în care acest lucru este obligatoriu, sau pentru contopirea informaţiilor destinate utilizatorului final, dacă este necesar. În orice caz, scenariile privind expunerea prezentate trebuie să fie în concordanţă cu informaţiile furnizate în corpul fişei tehnice privind siguranţa aferente amestecului.
Atunci când contopeşte scenariile privind expunerea primite de la furnizorii săi, producătorul de amestecuri trebuie să le selecteze pe cele relevante pentru utilizările compoziţiei sale. El trebuie să identifice substanţele riscante ale amestecului pentru fiecare rută de expunere, cu scopul de a opta pentru cele mai adecvate măsuri de management al riscului.
Dacă propriile sale condiţii de utilizare sau condiţiile de utilizare în aval specificate de clienţii săi nu sunt acoperite, el poate realiza o evaluare a siguranţei chimice pentru utilizatorii din aval, şi genera scenarii privind expunerea pentru aceste utilizări.


1. Un distribuitor din sistemul REACH este un agent stabilit în cadrul Comunităţii, care doar depozitează şi plasează pe piaţă substanţe şi amestecuri.
2. Raportul către Agenţie nu este obligatoriu dacă utilizatorul din aval utilizează mai puţin de o tonă pe an din substanţa ca atare sau conţinută într-un amestec. Cu toate acestea, chiar dacă s-a bazat pe exceptarea de la obligativitatea realizării unui raport al utilizatorului din aval privind siguranţa chimică în baza faptului că foloseşte mai puţin de o tonă pe an din substanţă sau din amestec, trebuie să raporteze clasificarea sa (este posibil ca utilizatorii din aval să trebuiască să realizeze un raport privind siguranţa chimică atunci când utilizarea lor nu se încadrează în condiţiile descrise de anexa fişei tehnice privind siguranţa pe care au primit-o, sau când utilizarea lor nu este cuprinsă de această anexă).
3. Un scenariu privind expunerea descrie modul în care o substanţă (ca atare sau ca parte a unui amestec ori articol) este utilizată pe parcursul ciclului său de viaţă, precum şi modul în care utilizatorul din aval controlează sau recomandă controlarea expunerii oamenilor şi a mediului. Acesta include măsurile adecvate de management al riscului şi condiţiile de exploatare care, atunci când sunt implementate corect, asigură controlul adecvat al riscurilor ce derivă din utilizările substanţei. Scenariile de expunere sunt generrate în cadrul evaluării siguranţei chimice, pentru substanţe produse sau importate în cantităţi mai mari de 10 tone pe an şi care îndeplinesc oricare din criteriile pentru clasificarea ca periculoase (în conformitate cu Directiva 67/548/CEE) sau care sunt considerate a fi substanţe PBT (persistente, bioacumulante şi toxice), sau fPfB (foarte persistente şi foarte bioacumulante) (conform criteriilor din anexa XIII a REACH). Scenariile privind expunerea care acoperă toate sau unele din substanţele unui amestec pot fi contopite într-un singur scenariu privind expunerea pentru amestecul respectiv.
4. Pentru substanţele care fac parte dintr-un amestec în concentraţii inferioare pragurilor minime ale concentraţiilor specificate în articolul 14(2) al REACH, nu este obligatorie realizarea niciunei evaluări a siguranţei chimice (şi prin urmare niciun scenariu privind expunerea).


Prevenirea riscului chimic, Franţa, 2007
Acest document are rol exclusiv informativ şi nu are în nici un caz valoare de consult juridic. Singura referinţă juridică autentică este reprezentată de textul Regulamentului REACH (Regulamentul (CE) nr.1907/2006).